Industria metalurgică solicită guvernului facilităţi fiscale.

Industria metalurgică solicită guvernului facilităţi fiscale.

 

Proprietarii combinatelor metalurgice din România cer Guvernului
reducerea impozitului pe profitul reinvestit, impozit diferenţiat
pentru câştigurile din exporturi, acces la contracte pe termen lung la
energie şi gaze naturale.

 

Printre solicitările adresate de companiile metelurgice Ministerului
Economiei se numără scăderea impozitului pe profitul reinvestit,
aplicarea impozitului diferenţiat pentru profitul realizat din export,
acordarea de facilităţi la taxele de racordare la utilităţi şi
infrastructură până la recuperarea integrală a investiţiilor
specifice, potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei.

De asemenea, industria metalurgică solicită transferarea unei părţi
din impozitarea pe forţa de muncă spre impozitarea consumului de
resurse materiale şi energetice.

"O propunere la fel de interesantă se referă la exceptarea
consumatorilor industriali, care consumă mai mult de 150 GWh energie
electrică pe an, de la plata taxei pentru energia regenerabilă pentru
tot consumul lor de energie electrică, urmând ca aceştia să plătească
maxim 0,50 Euro/MWh pentru certificatele verzi pe toată perioada
aplicării schemei de sprijin pentru energia regenerabilă", potrivit
comunicatului.

Reprezentanţii celo mai mari combinate din România au cerut de mai
multe ori Guvernului să reducă ajutorul de stat acordat producătorilor
de energie din surse regerabile, acuzând costurile ridicate
înregistrate la achiziţionarea electricităţii.

Companiile metalurgice solicită facilităţi fiscale pentru firmele care
dezvoltă şi integrează în produsele finale româneşti complexe, cum ar
fi autoturismele, echipamentele de telecomunicaţii sau cele
industriale.

De asemenea, companiile din sector cer Ministerului Economiei să
modifice legislaţia pentru a le permite să aibă contracte pe termen
lung, în special la energie electrică şi gaze naturale. Legislaţia
actuală prevede că acordurile pentru vânzarea-cumpărarea
electricităţii trebuie realizate pe bursa de profil OPCOM.

Astfel de contracte pe termen lung la electricitate au fost denunţate
anul trecut de administratorul judiciar al Hidroelectrica, care a
arătat că din astfel de acorduri compania de stat a pierdut 1,5
miliarde de euro.

Alte facilităţi fiscale au mai fost cerute pentru firmele care
angajează personal din promoţiile curente, precum şi introducerea
doctoratelor industriale.

Metalurgiştii au propus şi înfiinţarea unui minister sau a unui
departament al industriei prelucrătoare, precum şi crearea unui centru
naţional de tehnologii şi materiale avansate.

Ministerul Economiei încearcă să facă o strategie de competitivitate a
României, iar în acest sens a avut, în perioada 9 aprilie – 29 mai,
consultări cu 250 de companii şi asociaţii din 24 de industrie.

Companiile din România au produs anul trecut 3,4 milioane tone de oţel
brut, cu 32% mai puţin faţă de nivelul de 5 milioane tone înregistrat
în 2008. În acest sector lucrau la sfârşitul anului trecut 32.800 de
angajaţi, cu 30% mai puţini faţă de 2008.

Industria metalurgică românească este integral privatizată, iar
ponderea capitalului străin este de aproximativ 80%. Anul trecut,
combinatele de profil din România au acoperit 11% din exporturile
ţării.

Cele mai importante companii din sector sunt Alro Slatina, controlată
de grupul Vimetco al omului de afaeri rus Vitali Maşiţki,
ArcelorMittal Galaţi, din grupul ArcelorMittal al miliardarul indian
Lakshmi Mittal, şi fostele combinate ale grupului rus Mechel,
cumpărate de cetăţenii ruşi Chumakov Victor şi Chumakova Svetlana.

industria-metalurgica